Fericirea e un ac de siguranță

Peste glumele lui plutește un aer de middle class, e o senzație de-aia ușor jenantă și greu de categorisit, că te afli în mijlocul a ceva nici prea-prea, nici foarte-foarte. Mixed feelings all the way, deși deseori întrerupte de zâmbete sau râsete care m-au făcut, probabil, să par o tembelă prin tramvai sau pe unde am apucat s-o citesc. E o cărțulie mișto, dacă ești genul care nu ia viața prea în serios. Te îmbie la o împăcare cu lucrurile așa cum sunt - mediocre, tâmpite, cu țopenisme și toate cele. Kestiile alea de care nu prea ai chef de obicei, doar că ceva mai digerabile și cu un polonic de umor deasupra.
(apropo dacă ești genul bățos lingvistic, deranjat de romgleză sau de cuvinte scrise neconform precum ”kestia”, mai bine nu o lua)